ALBĂSTRÍ, albăstresc, vb. IV. 1. Tranz. A da unui obiect o culoare (mai) albastră; a clăti rufele în apă amestecată cu albăstreală. 2. Intranz. Fig. A căpăta, a avea sau a răspândi o lucire albastră. – Din albastru². Vezi definitia »

ABURÍ, aburesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu picături fine provenite din condensarea aburilor (1). 2. Intranz. A scoate, a produce aburi (1). 3. Refl. (Rar) A se aprinde, a se înroși, a se îmbujora (la față). 4. Tranz. Fig. A atinge ușor (ca o suflare). ♦ Intranz. (Rar; despre vânt) A adia. – Din abur. Vezi definitia »

FRATRI- / FRATRO- elem. „frate”. (< fr. fratri-, fratro-, cf. lat. frater, -tris) Vezi definitia »

CORNĂR͹, cornăresc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A conduce plugul ținându-l de coarne. – Corn¹ + suf. -ări. Vezi definitia »

a veni pe schiuri expr. (stud.) a mitui; a încerca să mituiască. Vezi definitia »