PAHIPLEURÍTĂ, pahipleurite, s. f. (Med.) Îngroșare și alipire a foițelor pleurei, ca urmare a unui proces inflamator cronic. [Pr.: -ple-u-] – Din fr. pachypleurite. Vezi definitia »

CARBÉNĂ s.f. (Chim.) Compus organic care se găsește în asfalturi. [< fr. carbènes]. Vezi definitia »

PSIHOGENÉZĂ s.f. Parte a psihologiei care studiază nașterea și dezvoltarea vieții psihice a omului. [< fr. psychogenèse, cf. gr. psyche – suflet, genesis – generație]. Vezi definitia »

cleáșcă s.f. (reg.) 1. instrument de lemn cu care ciubărarii moți prind doagele de cerc; cârligel, schimbaș. 2. (reg.) mașină hodorogită. 3. mămăligă rău făcută, cir, fleașcă, terci. Vezi definitia »

COLÍCĂ, colici, s. f. Durere abdominală intensă care survine în criză. Colică nefritică. Colică biliară. – Din fr. colique, lat. colica. Vezi definitia »