EMERGÉNȚĂ, emergențe, s. f. Ieșire a razelor luminoase, corpusculare etc. dintr-un mediu după ce l-au traversat. – Din fr. émergence. Vezi definitia »

motóșcă, motóște, s.f. (reg.) 1. ghem de tort. 2. legătură de bani (hârtii). 3. umflătură sub falca vitelor. Vezi definitia »

păleálă s.f. (reg.) zbârcire, chircire, a fructelor (din cauza arșiței, secetei etc.). Vezi definitia »

RETICULÍTĂ s.f. Inflamație a țesutului reticular. [< reticul + -ită]. Vezi definitia »

REMANÉNȚĂ, remanențe, s. f. (în sintagmele) Remanență electrică = stare de polarizare a unui corp electric păstrată de acesta după anularea câmpului electric polarizator extern. Remanență magnetică = stare de magnetizare a unui corp feromagnetic păstrată de acesta după anularea câmpului de magnetizare exterior. – Din fr. rémanence. Vezi definitia »