Definita cuvantului remanență
REMANÉNȚĂ, remanențe, s. f. (în sintagmele) Remanență electrică = stare de polarizare a unui corp electric păstrată de acesta după anularea câmpului electric polarizator extern. Remanență magnetică = stare de magnetizare a unui corp feromagnetic păstrată de acesta după anularea câmpului de magnetizare exterior. – Din fr. rémanence.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu remanență
capángă, capánge, s.f. (înv.) capcană, cursă. Vezi definitia »
HALOGENÉZĂ s. f. proces de formare a sărurilor saline sau alcaline. (< fr. halogenèse) Vezi definitia »
PLÉTORĂ s.f. 1. Prisos, surplus; droaie. ◊ Pletoră semantică = acumulare excesivă de sensuri. 2. Supraabundență de sânge sau de lichide în organism. [< fr. pléthore, cf. gr. plethore < plethein – a fi plin]. Vezi definitia »
-CLÍZĂ2 elem. „înclinație, predispoziție”. (< fr. -clise, cf. gr. klisis, pantă) Vezi definitia »
PENICILINÁZĂ s.f. Substanță produsă de anumiți microbi, cu efect antagonist asupra acțiunii antibiotice a penicilinei. [< fr. pénicillinase]. Vezi definitia »