SĂNINEÁȚĂ s. f. v. senineață. Vezi definitia »

eprubétă (eprubéte), s. f. – Tub de sticlă închis la un capăt, întrebuințat în laborator. – Var. epruvetă. Fr. éprouvette. Vezi definitia »

smírdă, smírde, s.f. (reg.) 1. numele florii smirdarului (arbust mic din zonele alpine, care formează tufișuri dese, cu flori mărunte, roșii-purpurii și mirositoare); rododendron, trandafir-de-munte. 2. (în forma: zmirdă) rășină folosită în medicină, în parfumerie și la biserică, extrasă dintr-un arbore exotic. 3. (deprec.) femeie mândră, încrezută. Vezi definitia »

VITÉZĂ, viteze, s. f. 1. Rapiditate în deplasare; iuțeală, repeziciune. ◊ Loc. adv. În (plină) viteză = cu viteză (foarte) mare. ◊ Expr. Dă-i viteză = pornește în grabă! mergi repede! (Fam.) A băga pe cineva în viteză = a sili pe cineva să-și părăsească obișnuita comoditate și să acționeze, să lucreze cu promptitudine, repede. 2. Raportul dintre spațiul parcurs de un mobil și timpul folosit pentru parcurgerea acestui spațiu; raportul dintre variația unei mărimi și timpul în care se produce această variație. ◊ Viteză cosmică = viteză cuprinsă între 7,912-16,6 km/secundă imprimată navelor cosmice de la înscrierea pe o orbită circulară a Pământului până la părăsirea sistemului solar. ♦ Spec. Ritmul în care se produce sau se repetă un proces chimic, fiziologic, electric etc., raportat la o unitate de timp. ◊ Viteză de sedimentare = interval de timp în care se depun hematiile în sângele rămas necoagulat, servind la diagnosticarea sau urmărirea evoluției unor boli. ♦ Fiecare dintre raporturile de demultiplicare dintre turația motorului unui vehicul și turația arborelui care transmite mișcarea la roțile propulsoare ale vehiculului. – Din fr. vitesse. Vezi definitia »

SAXTÚBĂ s. f. instrument muzical de suflat din alamă, de mari dimensiuni, cu o sonoritate puternică de bas. (< germ. Saxtuba) Vezi definitia »