AUXOMETRÍE s.f. Parte a dendrometriei care studiază metodele de măsurare a creșterii arborilor sau arboretelor. [< fr. auxométrie, cf. gr. auxe – creștere, metron – măsură]. Vezi definitia »

EXOTIROPEXÍE s. f. operație chirurgicală în scopul extirpării tiroidei. (< fr. exothyropexie) Vezi definitia »

STRÉCHIE s. f. v. streche. Vezi definitia »

AMATOFOBÍE s. f. teamă patologică de praf. (< engl. amathophobia) Vezi definitia »

MÍE, mii, num. card., s. f. I. Numărul care în numărătoare are locul între 999 și 1001. 1. (Cu valoare adjectivală) O mie de ani. ◊ (La pl.; adesea prin exagerare, indică un număr foarte mare, nedeterminat) Mii de glasuri. 2. (Cu valoare substantivală) Unde merge mia, meargă și suta. ◊ Loc. adv. Cu miile (sau cu mia) = în număr foarte mare, cu duiumul. ◊ Expr. Mii și sute sau mii și mii = extrem de mulți. A avea o mie și o sută pe cap = a avea foarte multă treabă sau griji, nevoi etc. 3. (Intră în componența numeralelor adverbiale) De o mie de ori pe zi. II. S. f. Numărul abstract egal cu o mie (I). ♦ Bancnotă a cărei valoare este de o mie (I 1) de lei; miar. – Lat. milia (pl. lui mille). Vezi definitia »