CULOÁR, culoare, s. n. 1. Încăpere îngustă și lungă în interiorul unei clădiri, care servește ca loc de trecere între încăperile situate pe același plan. 2. Spațiu îngust și liber de-a lungul unui vagon de cale ferată, prin care se circulă și din care se intră în compartimente. 3. Fiecare dintre spațiile înguste și delimitate de-a lungul unei piste de atletism sau al unui bazin de natație, pe care aleargă sau înoată un singur concurent sau o singură echipă. 4. Spațiu delimitat pe o șosea pentru un anumit tip de circulație. 5. (Geogr.; în sintagma) Culoar depresionar = depresiune alungită și îngustă, semiînchisă, care separă masive sau culmi de dealuri și munți. – Din fr. couloir. Vezi definitia »

zar (-ruri), s. n. – Cub mic de os cu puncte imprimate pe fiecare față. – Mr. zare, megl. zar. Tc. zar, din per. zar (Șeineanu, II, 385; Ronzevalle 96), cf. ngr. ζάρι, alb., bg. zar., v. it. zara, arab. az zar › sp. azar. Vezi definitia »

clar (cláră), adj. – Deslușit; limpede. Lat. clarus (sec. XIX), cf. chiar. – Der. neclar, adj. (care nu se vede, nu se distinge, nu se înțelege bine); clarisim, adj. (foarte clar), din lat. clarisimus (sec. XVIII); claritate, s. f., din lat. claritatem; clarifica, vb., din lat. clarificare; clarobscur, s. n.; clarificator, adj.; clarvăzător, adj., format prin traducere din fr. clairvoyant. Vezi definitia »

a sta cu mâinile în buzunar / în sân expr. v. a sta cu brațele încrucișate. Vezi definitia »

țucălar, țucălari s. m. (peior.) persoană slugarnică / lingușitoare. Vezi definitia »