-GNOMÓNIC elem. „caracteristic, specific”. (< fr. -gnomonique, cf. gr. gnomonikos) Vezi definitia »

,abdic, vb. A renunta la tron. Vezi definitia »

túznic, -ă, túznici, -ce, adj. (reg.) anormal, smintit. Vezi definitia »

HEGEMÓNIC, -Ă, hegemonici, -ce, adj. De hegemonie, cu caracter de hegemonie. [Var.: heghemónic, -ă adj.] – Din germ. hegemonisch. Vezi definitia »

MONOBÁZIC, -Ă, monobazici, -ce, adj. (Despre acizi) Care are în molecula lui un singur atom de hidrogen, apt de a fi înlocuit cu un metal și formând numai o singură serie de săruri. – Din fr. monobasique. Vezi definitia »