Definita cuvantului fonem
FONÉM s.n. (Lingv.) Cea mai mică unitate fonică a limbii care are funcția de a deosebi învelișul sonor al cuvintelor și al morfemelor. [Pl. -me, -muri. / < fr. phonème, cf. gr. phonema].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu fonem
MORFÉM s. n. element morfologic (prefix, sufix, desinență) care servește la formarea cuvintelor și a formelor flexionare ale acestora. ◊ (în concepția modernă) cea mai mică unitate în sens determinat din structura morfologică a cuvântului. (< fr. morphème) Vezi definitia »
SCLERÉM s.n. (Med.) Sclerodermie difuză. [< fr. sclérème, cf. gr. sklerema – întărire a țesuturilor]. Vezi definitia »
BLASFÉM s. n. 1. blasfemie, hulă. 2. blestem. (< fr. blasphème) Vezi definitia »
MONÉM s.n. (Lingv.) Cea mai mică unitate lingvistică dotată cu semnificație. [< fr. monème]. Vezi definitia »
art.nehot.fem, sing. un/o;forma veche ună existentă si azi in dialectul aromân(macedo-român);corect üă ca în ouă,nouă,două,vouă(Eminescu facea echivalarea lui omega elin cu diftongul uă) Vezi definitia »