RADÍCULĂ s.f. Parte a embrionului care formează după germinație rădăcina plantulei. [< fr. radicule, lat. radicula]. Vezi definitia »

spoitoreásă, spoitoréasă, s.f. (înv. și reg.) 1. soția spoitorului de căldări. 2. femeie care se ocupă cu spoitul. 3. (art.; reg.) numele unui dans popular, melodie după care se execută acest dans. Vezi definitia »

CÁNTĂ, cănți, s. f. (reg.) Găleată, vadră. Vezi definitia »

PERMEÁNȚĂ s. f. (Fiz.) Mărime magnetică egală cu raportul dintre fluxul magnetic care trece printr-un circuit magnetic și tensiunea magnetică din lungul circuitului. [Pr.: -me-an-] – Din fr. perméance. Vezi definitia »

GHILOTÍNĂ, ghilotine, s. f. 1. Instrument de execuție a celor condamnați la moarte prin decapitare. ♦ Pedeapsă cu moartea prin ghilotinare. 2. Instrument prevăzut cu o lamă ascuțită, care servește la tăierea foilor de tablă, de carton, de hârtie etc. – Din fr. guillotine. Vezi definitia »