CENTROMÉR s. n. regiune prin care cromozomul se atașează de fibrele fusului în timpul diviziunii celulare. (< fr. centromère) Vezi definitia »

SCULÉR, sculeri, s. m. Muncitor care face sau repară scule (1). – Sculă + suf. -ar. Vezi definitia »

SĂBIÉR, săbieri, s. m. (Înv.) Fabricant de săbii. [Pr.: -bi-er] – Sabie + suf. -ar. Vezi definitia »

GENUNCHÉR, genunchere, s. n. (Reg.) Suman sau pieptar (din piele de miel) lung până la genunchi. – Genunchi + suf. -ar. Vezi definitia »

TRIMÉR², -Ă I. adj. divizat în trei părți dispuse în triunghi echilateral. II. s. m. polimer din trei molecule de monomer. (< fr. trimère) Vezi definitia »