HÍPPUS s. n. alternare bruscă de contracție și dilatație a pupilei, care se produce independent de lumină. (< fr. hippus) Vezi definitia »

VITÉLUS s.n. Substanță de rezervă aflată în ouăle animalelor, din care se formează și se nutrește embrionul. ♦ Nume dat gălbenușului de ou sau numai bănuțului, care prin dezvoltare devine embrion. [Scris și vitellus. / < fr., lat. vitellus – gălbenuș de ou]. Vezi definitia »

ILÉUS s.n. Oprire a tranzitului intestinal; ocluzie intestinală prin răsucire. [Pron. -le-us. / < fr. iléus]. Vezi definitia »

ANTITAURUS, lanț muntos (alt. max.: Erclyas Dağ, 3.917 m) în Turcia asiatică, de-a lungul țărmului M. Mediterane, alcătuit din roci sedimentare, format din două culmi paralele: Tahtali Dağlari (Bey Dağ, 3.054 m) și Binboğa Dağ (2.830 m). Pantele nordice au o vegetație de stepă, iar cele sudice sînt acoperite cu păduri subtropicale. Vezi definitia »

SUBPRODÚS s. n. 1. produs în procesul de fabricație al altui produs. 2. produs de calitate inferioară. (după fr. sous-produit) Vezi definitia »