ORTOÉDRIC, -Ă, ortoedrici, -ce, adj. (Despre cristale) Care are planurile coordonate perpendiculare între ele, care are fețele intersectate în unghi drept. – Din fr. orthoédrique. Vezi definitia »

ARÉIC, -Ă adj. (despre sol, regiuni) lipsit de râuri, uscat, arid. (< fr. aréique) Vezi definitia »

CELULÓZIC, -Ă adj. care conține celuloză. (< fr. cellulosique) Vezi definitia »

firétic (firétică), adj. – Coleric, furios. Origine incertă. Dicționarele nu sînt de acord în privința definirii sensului (Damé traduce ahuri; în Bihor îl găsim cu sensul lui damné). Pare a fi rezultatul unei încrucișări a lui iretic „eretic” cu fire „natură”, sau cu fire-ai, începutul tuturor imprecațiilor (după DAR și REW 6471, din lat. phreneticus, puțin probabil; după Pascu, Beiträge, 11, din lat. fĕrus; după Scriban, de la fire). Vezi definitia »

NOSTÁLGIC, -Ă, nostalgici, -ce, adj. Plin de nostalgie, care predispune la nostalgie. – Din fr. nostalgique. Vezi definitia »