CALIGRÁMĂ, caligrame, s. f. Mod special de dispunere a versurilor, care are ca scop reprezentarea grafică a simbolurilor sau sugestiilor dintr-o poezie. – Din fr. calligramme. Vezi definitia »

PACEAVÚRĂ s. f. v. paceaură. Vezi definitia »

COMÚNĂ s. f. 1. oraș medieval, care se bucura de o anumită autonomie politică. 2. unitate de bază administrativ-teritorială compusă din unul sau mai multe sate. 3. ~ primitivă = prima formațiune social-economică din istoria societății, cu nivelul scăzut al forțelor de producție, proprietatea comună asupra mijloacelor de producție și egalitatea în repartiția produselor. ◊ C-a din Paris = formă de guvernare a orașului Paris, instituită în 1871 de masele muncitoare răsculate, prima încercare de instaurare a dictaturii proletariatului; Camera C-elor = una dintre cele două camere ale parlamentului englez. (<fr. commune) Vezi definitia »

DESMÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a unui ligament. [< fr. desmite, cf. gr. desmos – ligament]. Vezi definitia »

CEREALICULTÚRĂ s. f. Ramură a agriculturii care studiază cultura cerealelor. [Pr.: -re-a-] – Din fr. céréaliculture. Vezi definitia »