CONTRADÍCȚIE s. f. 1. raportul dintre laturile contrare ale oricărui obiect, proces sau fenomen, legătura internă a contrariilor, unitatea și lupta acestora. ♦ (log.) raport de ~ = raport între două noțiuni (sau judecăți), dintre care una o neagă cu totul pe cealaltă, conținutul noțiunii (sau judecății) care neagă rămânând nedeterminat; în ~ (cu) = în opoziție, în dezacord (cu)... 2. nepotrivire între idei sau fapte. (< fr. contradiction, lat. contradictio) Vezi definitia »

HIGROMETRÍE s.f. Ramură a meteorologiei care studiază metodele și aparatele folosite pentru determinarea umidității aerului atmosferic; higroscopie. [Gen. -iei. / < fr. hygrométrie, cf. gr. hygros – umed, metron – măsură]. Vezi definitia »

METEOROSCOPÍE s. f. studiu științific al meteorilor. (< fr. météoroscopie) Vezi definitia »

PIELOGRAFÍE s. f. radiografie a bazinetului și a cavităților renale. (< fr. pyélographie) Vezi definitia »

CINOPEDÍE s.f. Creșterea câinilor de vânătoare. [Gen. -iei. / < fr. cynopédie, cf. gr. kyon – câine, paideia – creștere]. Vezi definitia »