ECLÚZĂ, ecluze, s. f. Construcție hidrotehnică specială, executată pe traseul unei căi navigabile, care permite trecerea navelor dintr-o porțiune a traseului cu nivel de apă mai ridicat în altă porțiune cu nivel de apă mai scăzut și invers. ◊ Ecluză de salvare = cameră metalică, de formă tronconică, montată pe corpul unui submarin, care permite ieșirea echipajului în caz de naufragiu fără inundarea submarinului. – Din fr. écuse. Vezi definitia »

MELEÁNDRĂ, melendre, s. f. (Reg.) Haină ruptă, zdrențuită; p. ext. zdreanță. [Pr.: -lean-] Vezi definitia »

ARTERIOFLEBÍTĂ s. f. arterită complicată cu flebita venelor învecinate. (< fr. artério-phlébite) Vezi definitia »

cu un ochi la slănină și cu altul la făină expr. sașiu; ciacâr. Vezi definitia »

ISOTÁHĂ s.f. v. izotahă. Vezi definitia »