SÚLĂ, sule, s. f. 1. Unealtă (folosită de cizmari și de cojocari) formată dintr-un ac lung și gros de oțel, drept sau curb, fixat într-un mâner, cu care se găurește pielea, talpa etc. spre a putea petrece acul sau ața prin ele. 2. (Reg.) Pește mic cu corpul foarte subțire și alungit (Syngnatus nigrolineatus). – Lat. subula. Vezi definitia »

RAMOLEÁLĂ s. f. Faptul de a se ramoli; starea celui ramolit, ramolisment. – Ramoli + suf. -eală. Vezi definitia »

ALUMINÓZĂ s. f. pneumoconioză provocată de inhalarea pulberilor fine de aluminiu. (< fr. aluminose) Vezi definitia »

ARHIVÍSTICĂ s. f. Știință care are ca obiect studiul și organizarea documentelor cu valoare istorică. – Din fr. archivistique. Vezi definitia »

toalétă (-te), s. f. – 1. Găteală, împodobire. – 2. Masă de baie, lavabou. – 3. Curățenie. – Mr. duvalete. Fr. toilette, mr. prin intermediul ngr. ντου(β)αλέττα. Vezi definitia »