ciovícă (-ce), s. f. – 1. Pasăre (Strix passerina). – 2. Nagîț (Vannellus cristatus). Creație expresivă, care urmărește să imite sunetele păsării; nu este sigur dacă această creație este proprie rom. (DAR) sau vreunei limbi sl., cf. slov. čovik „bufniță,” mag. csuvika „bufniță”, (Cihac, II, 56; Skok 72); cf. it. civetta, fr. chevêche (REW 4800). Hiecke 132 și DAR cred că este vorba de o onomat. proprie rom. Vezi definitia »

TITULATÚRĂ s. f. mod de a (se) intitula; totalitatea titlurilor pe care le are o persoană, o lucrare etc. (< fr. titulature, germ. Titulatur) Vezi definitia »

BETONIÉRĂ, betoniere, s. f. Mașină pentru prepararea betonului. [Pr.: -ni-e-] – Fr. bétonnière. Vezi definitia »

ZBENGUIÁLĂ, zbenguieli, s. f. Faptul de a se zbengui; zbenguire, zburdălnicie; zbânțuială, hârjoneală; zbenguit¹. – Zbengui + suf. -eală. Vezi definitia »

GLOBULÍNĂ s.f. Materie proteică foarte răspândită în organismele animale și în unele vegetale. [< fr. globuline]. Vezi definitia »