SPICUIÁLĂ, spicuieli, s. f. Spicuire. – Spicui + suf. -eală. Vezi definitia »

străghiáță, s. f. – Caș, brînză de vaci. – Var. stereghiață, Banat străghiată. Mr. străgl’ată, megl. strigl’ată. Origien incertă. După Pascu, I, 68 și Arch. Rom., VI, 265, din lat. (lac) *extracoagulatum › *extracaglata › *extraglată, der. care pare dificilă. După Candrea, GS, III, 428 și Giuglea, Dacor., III, 617, în loc de lac strangulatum. Mai probabil der. de la stereghie, v. aici; dar formele dialectale nu sînt clare. – Der. străgheța, vb. (Olt., a coagula). Vezi definitia »

SUPRACLÁSĂ s. f. (biol.) categorie sistematică superioară clasei. (după fr. surclase) Vezi definitia »

OMÁGRĂ s. f. afecțiune gutoasă a articulației umărului. (< fr. omagre) Vezi definitia »

RUSCÚȚĂ, ruscuțe, s. f. ~ 4. Monedă de argint. (din rus²) Vezi definitia »