HÍPIC, -Ă, hipici, -ce, adj. De cai, referitor la cai, la care participă cai (de curse). – Din fr. hippique. Vezi definitia »

SOLÍSTIC, -Ă adj. care pune accentul pe interpretarea solistului; executat de un solist. (< germ. solistisch) Vezi definitia »

TIMPÁNIC, -Ă adj. Timpanal. [< fr. tympanique]. Vezi definitia »

PERITÉCTIC, -Ă adj., s. n. (aliaj binar) cu componenți miscibili doar în stare solidă, având o temperatură între temperaturile de topire ale componenților. (< fr. péritectique) Vezi definitia »

CACOFÓNIC, -Ă adj. care produce o cacofonie; lipsit de armonie. (< fr. cacophonique) Vezi definitia »