ELECTROMETALÚRGIC, -Ă adj. Referitor la electrometalurgie. [Cf. fr. électrométallurgique]. Vezi definitia »

ELECTROTÉHNIC, -Ă, electrotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a științei care studiază fenomenele electrice și magnetice din punctul de vedere al aplicăriilor în tehnică. ♦ Ramură a tehnicii care se ocupă cu aplicațiile fenomenelor electrice și magnetice, precum și cu proiectarea, construcția și exploatarea utilajului respectiv. 2. Adj. Care aparține electrotehnicii (1), privitor la aplicarea tehnică a fenomenelor electrice și magnetice. – Din fr. électrotechnique. Vezi definitia »

DISCROMATÓPSIC, -Ă adj. Referitor la discromatopsie. [< fr. dyschromatopsique]. Vezi definitia »

PALMÍTIC adj.m. Acid palmitic = acid gras semisolid care se află în uleiul de palmier și în numeroase grăsimi naturale. [< fr. palmitique]. Vezi definitia »

NEOLÍTIC, -Ă adj., s. n. (din) perioada comunei primitive, între mezolitic și epoca metalelor, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră lustruită și de bronz, prin apariția agriculturii, a creșterii vitelor și a olăriei. (< fr. néolithique) Vezi definitia »