ELEVÉZĂ, eleveze, s. f. Aparat metalic folosit pentru creșterea artificială a puilor și a bobocilor. – Din fr. éleveuse. Vezi definitia »

INTELECTRÓNICĂ s.f. Disciplină științifică având ca scop combinarea inteligenței umane cu posibilitățile oferite de mașinile electronice de calcul. [Cf. engl. intellectronics]. Vezi definitia »

COLECTÚRĂ s. f. oficiu de procurare a cărților necesare bibliotecilor. (< germ. Kollecktur) Vezi definitia »

SĂRĂRÍȚĂ, sărărițe, s. f. 1. (Fam.) Solniță. 2. Utilaj, dispozitiv mecanic care împrăștie sare pe drumurile publice pentru topirea zăpezii. – Sare + suf. -ăriță. Vezi definitia »

PARAGÓGĂ s. f. adăugare a unui sunet sau a unei silabe la sfârșitul unui cuvânt; epiteză (2). (< fr. paragoge) Vezi definitia »