frătúț, frătúți, s.m. (înv.) numele românilor de baștină din Banat. Vezi definitia »

POHÁNȚ s. m. v. pahonț. Vezi definitia »

SESTÉRȚ s. m. monedă (de argint) la romani, de aproximativ un sfert de dinar. (< lat. sestertius) Vezi definitia »

cleanț, cleánțuri și clénțe, s.n. (reg.) 1. strâmtoare între dealuri cu drumuri tăiate în stâncă; trecătoare, prihod, priod. 2. picior de deal. 3. stâncă prăpăstioasă, râpă stâncoasă, stâncă ascuțită; ștean, janț, cățin. Vezi definitia »

CERTĂRÉȚ, -EÁȚĂ, certăreți, -e, adj. (Adesea substantivat) Căruia îi place cearta, care caută ceartă; gâlcevitor, arțăgos. – Ceartă + suf. -ăreț. Vezi definitia »