ANTOLÍT s. n. plantă fosilă în formă de floare. (< fr. antholithe) Vezi definitia »

PARTÍT, -Ă adj. (Bot.; despre frunze) Ale cărei crestături adânci ajung până aproape de pețiol. [< fr. parti]. Vezi definitia »

RĂPĂÍT² s. n. Faptul de a răpăi; zgomotul ploii, al grindinii etc. care cade pe o suprafață tare. ♦ Succesiune de lovituri ritmice, dese și scurte; zgomot produs de astfel de lovituri. – V. răpăi. Vezi definitia »

chit adv. – Liber, în pace. Fr. quitte. Se întîlnește cu dubletele cfit și fit, care redau pronunțarea germ. quitt. – Der. (de la cfit) cfitui, vb. (a rezolva probleme; a fi liniștit). Forma chitui se aude mai puțin, fiind înlocuită prin achita. După Sanzewitsch 201, cfitui vine din rus. kvitovatĭ. Vezi definitia »

FORFAIT s.n. v. forfet. Vezi definitia »