ARBITRÁJ s. n. 1. soluționare a unui diferend de către o persoană sau o instituție autorizată. ♦ ~ de stat = organ de stat care rezolvă anumite litigii patrimoniale. 2. conducere a unei aplicații tactice, a unei competiții sportive de către un arbitru. ◊ hotărâre luată de un arbitru. 3. (fin.) cumpărare de valută, acțiuni, rente, argint, aur etc. pentru vânzare pe aceeași piață sau pe o alta. (< fr. arbitrage) Vezi definitia »

PEISÁJ s.n. 1. Colț din natură care formează un tot estetic; priveliște. ♦ Tablou, desen, fotografie, care înfățișează un colț din natură. 2. Compoziție literară sau muzicală care cuprinde o descriere a naturii. 3. (Fig.) Aspect al societății, al literaturii etc. [Var. peisagiu s.n. / < fr. paysage]. Vezi definitia »

ETÁJ s. n. 1. fiecare dintre părțile unei clădiri care se găsesc între planșeurile de deasupra parterului; cat. 2. nume dat unor lucruri, unor obiecte dispuse unul peste altul. ◊ (spec.) a) fiecare dintre etapele rezultate din împărțirea variației de viteză sau de presiune a fluidului într-o mașină termică; b) partea unei mașini termice în care se produce această variație; c) partea unui amplificator electric unde are loc una dintre amplificările pe care acesta le realizează; d) (poligr.) subdiviziunea orizontală a capului unei tabele. 3. succesiune de terenuri corespunzând în timp unei vârste geologice. 4. ~ de vegetație = strat de vegetație într-o biocenoză, determinat de modificarea regimului termic și hidric în funcție de altitudine. (< fr. étage) Vezi definitia »

STAFÁJ s. n. ornamentație, împodobire; amestec plastic pentru decorații arhitecturale. (după it. staffa) Vezi definitia »

BADIJONÁJ, badijonaje, s. n. Badijonare. – Fr. badigeonnage. Vezi definitia »