FĂLCÁRIȚĂ s. f. (Med.; pop.) Tetanos (la copii). – Falcă + suf. -ariță. Vezi definitia »

CARÓTĂ s. f. I. varietate de morcovi timpurii, cu rădăcini scurte. II. probă cilindrică de material extrasă din teren pentru a determina structura și caracteristicile straturilor. ◊ probă luată din betonul de fundație al unei șosele pentru stabilirea proprietăților fizico-mecanice. III. (fig.) înșelătorie, șarlatanie. IV. (fam.) stratagemă la biliard, prin care i se lasă adversarului o lovitură grea. (< fr. carotte, lat. carota, gr. karoton, morcov) Vezi definitia »

BULÍNĂ² s.f. (Mar.) Manevră care servește pentru a trage în vânt grandeele de cădere a pânzelor pătrate. [< fr. bouline, cf. engl. bowline]. Vezi definitia »

GLISIÉRĂ, glisiere, s. f. Bară fixă, netedă, de-a lungul căreia alunecă o piesă, un element mobil etc. [Pr.: -si-e-] – Din fr. glissière. Vezi definitia »

BARAGLÁDINĂ, baragladine, s. f. (Depr.) Țigan. – Et. nec. Vezi definitia »