CRONOMÉTRU s.n. Instrument de precizie cu care se măsoară timpul; (curent) ceas de precizie (care poate măsura și fracțiunile de secundă). [< fr. chronomètre, cf. gr. chronos – timp, metron – măsură]. Vezi definitia »

UROMÉTRU s. n. ureometru. (< fr. uromètre) Vezi definitia »

TRIMÉSTRU, trimestre, s. n. Fiecare dintre perioadele de trei luni consecutive în care este împărțit anul calendaristic. – Din fr. trimestre, lat. trimestris. Vezi definitia »

PSOFOMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea tensiunilor electrice produse de zgomotele parazite în circuitele telefonice. [< fr. psophomètre]. Vezi definitia »

CATOMÉTRU, catometre, s. n. Aparat folosit pentru controlul mărimilor caracteristice ale tuburilor electronice. – Din fr. catomètre. Vezi definitia »