AZOTIMÉTRU s. n. aparat pentru dozarea azotului. (< fr. azotimètre) Vezi definitia »

UDOMÉTRU s.n. Pluviometru. [< fr. udomètre, cf. lat. udus – umed, gr. metron – măsură]. Vezi definitia »

PSEUDOCILÍNDRU, pseudocilindri, s. m. Formație cu aspect cilindric, alcătuită din aglutinări de celule, din conglomerate de cristale sau de săruri amorfe etc. prezente în urină. [Pr.: pse-u-] – Pseudo- + cilindru. Vezi definitia »

CÚPRU s. n. Element chimic, metal de culoare roșiatică, foarte maleabil, ductil și bun conducător de căldură și de electricitate, cu numeroase întrebuințări în industria tehnică, în fotogravură, galvanoplastie, la obținerea de aliaje etc.; aramă. – Din lat. cuprum. Vezi definitia »

ARDOMÉTRU s.n. (Fiz.) Pirometru cu radiație folosit pentru temperaturi înalte. [Cf. germ. Ardometer]. Vezi definitia »