BOLÁRD, bolarzi, s. m. Stâlp metalic scurt, cu patru pinteni laterali, uneori cu capătul superior îngroșat, montat pe chei și servind la legarea navelor. – Fr. bollard (<engl.). Vezi definitia »

HEPTACÓRD s.n. Liră cu șapte coarde, la vechii greci. [< fr. heptacorde, cf. gr. hepta – șapte, lat. corda – coardă]. Vezi definitia »

BABÓRD s.n. 1. Partea din stânga a unei nave, privind către proră. 2. Marginea stângă a fuzelajului unei aeronave, privind spre partea ei dinainte. [Pl. -duri. / < fr. bâbord, it. babordo, cf. germ. Bachbord, ol. bakboard]. Vezi definitia »

BORD, borduri, s. n. Marginea din stânga sau cea din dreapta a punții unei ambarcații (mari). ◊ Jurnal de bord = registru în care se înregistrează toate evenimentele importante petrecute în cursul călătoriei unei ambarcații sau a unui avion. ◊ Loc. adv. Pe (sau la) bord = în ambarcație; p. anal. în avion. ◊ Expr. A arunca peste bord = a renunța la ceva ca nefiind de folos. – Din fr. bord. Vezi definitia »

DEBRUIÁRD, -Ă s.m. și f., adj. (Franțuzism) (Persoană) care știe să iasă din încurcătură; descurcăreț. [Pron. -bru-iard. / < fr. débrouillard]. Vezi definitia »