AMENSALÍSM s. n. (biol.) interacțiune care se manifestă între indivizii diferitelor specii. (< fr. amensalisme) Vezi definitia »

GENERATIVÍSM s. n. curent lingvistic bazat pe teoria generativă. (< engl. generativism, fr. générativisme) Vezi definitia »

rubedenism, rubedenisme s. n. (pub., peior.) nepotism, promovare în funcții importante, de către un om politic aflat la putere, a propriilor rude. Vezi definitia »

ARDELENÍSM, ardelenisme, s. n. Cuvânt, expresie etc. caracteristice ardelenilor. – Ardelean + suf. -ism. Vezi definitia »

IZOCRONÍSM s.n. Însușirea de a fi izocron. ♦ Proprietate a unor fenomene periodice de a se repeta în mod identic după o perioadă anumită de timp. ♦ Stare a două celule nervoase sau musculare având aceeași cronaxie. [Var. isocronism s.n. / cf. fr. isochronisme]. Vezi definitia »