CLINOSTÁTIC, -Ă adj. (op. ortostatic) Referitor la clinostatism. [< fr. clinostatique]. Vezi definitia »

HEMIPLÉGIC, -Ă, hemiplegici, -ce, adj., s. m. și f. (Persoană) bolnavă de hemiplegie. – Din fr. hémiplégique. Vezi definitia »

ORGANIZATÓRIC, -Ă adj. Referitor la organizare, de organizare. [< organizator + -ic, după rus. organizaționâi]. Vezi definitia »

ATÉRMIC, -Ă adj. (Fiz.; despre transformări) Care nu degajează și nu absoarbe căldură. [Cf. fr. athermique]. Vezi definitia »

stráșnic (-că), adj. – 1. Teribil, de temut. – 2. Violent, sever, dur. Sl. strašinŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Cihac, II, 373; Pușcariu, Dacor., VII, 466), cf. pol. strasznik (monstru). – Der. strașnic, s. m. (specie de ferigă, Asplenium trichomanes), din bg. strašnik; strășnici, vb. (a trata cu asprime; a maltrata); strășnicie, s. f. (severitate, asprime; tenacitate; groază); năstrușnic, adj. (violent, teribil), cu pref. expresiv. Vezi definitia »