DEUTERÓN, deuteroni, s. m. Nucleu al atomului de deuteriu, format dintr-un proton și un neutron. [Pr.: de-u-] – Din fr. deutéron. Vezi definitia »

COREGÓN s.m. (Zool.) Pește de lac din familia salmonidelor. [< fr. corégone]. Vezi definitia »

ALOHTÓN, -Ă adj. (Despre o formație geologică) Care a suferit deplasări față de locul inițial de formare. [< fr. allochtone, cf. gr. allos – altul, chthon – pământ]. Vezi definitia »

POZITRÓN, pozitroni, s. m. Particulă elementară nestabilă care are aceeași masă ca electronul și a cărei sarcină electrică este pozitivă și egală în valoare absolută cu sarcina electronului; antielectron. – Din fr. positron, rus. pozitron, germ. Positron. Vezi definitia »

NEUROHORMÓN s. m. substanță de tip hormonal (vasopresina, ocitocina) în celulele nervoase de tip endocrin. (< germ. Neurohormon) Vezi definitia »