cugulí, cugulésc, vb. IV (reg.) a mânca rămășițele; a ciuguli. Vezi definitia »

COCOLÍ, cocolesc, vb. IV. Tranz. (Pop. și fam.) 1. A înfofoli. 2. A îngriji pe cineva în mod exagerat. ♦ Refl. A se complăcea în alintări; a se alinta. – Et. nec. Vezi definitia »

scofălí, scofălésc, vb. IV (reg.) a găti bine, a face mâncăruri bune. Vezi definitia »

hașli, hașlesc v. t. (intl.) a fura. Vezi definitia »

trabali s. m. pl. (deț.) țigări. Vezi definitia »