TURBULÉNȚĂ s. f. 1. (Livr.) Gălăgie, zgomot; dezordine; nesupunere, revoltă. 2. (Fiz.) Stare a unui fluid în masa căruia există vârtejuri. – Din fr. turbulence, lat. turbulentia. Vezi definitia »

CORONÍȚĂ, coronițe, s. f. Diminutiv al lui coroană (1). – Coroană + suf. -iță. Vezi definitia »

prospătură, prospături s. f. 1. virgină. 2. prostituată tânără, ținută de proxenet sau matroană la preț mare. 3. amantă sau iubită nouă a unui bărbat. Vezi definitia »

CONCORDÁNȚĂ s.f. 1. Faptul de a concorda; potrivire, acord. ◊ Concordanța relațiilor de producție cu caracterul forțelor de producție = lege economică potrivit căreia relațiile de producție trebuie să corespundă cu caracterul forțelor de producție; concordanța timpurilor = ansamblu de reguli potrivit cărora se fixează acordul timpului verbului dintr-o propoziție dependentă cu timpul verbului din propoziția regentă. 2. (Geol.) Raportul dintre două strate sau serii de strate care s-au sedimentat continuu. [Cf. fr. concordance, it. concordanza]. Vezi definitia »

coțobâră, coțobâre, s.f. (reg.) veveriță, coțoligă, cățărá. Vezi definitia »