OSTIÓLĂ s. f. 1. orificiu microscopic la frunze, prin care se face schimbul de gaze cu atmosfera. 2. revărsare de materie semilichidă formând mușuroaie de noroi în regiunile periglaciare cu îngheț peren. (< fr. ostiole, lat. ostiolum) Vezi definitia »

tololoáncă s.f. (reg.) clopot de tinichea atârnat la gâtul vitelor, al oilor. Vezi definitia »

jigăríță (jăgăríță), s.f. (reg.) 1. plămânii de vite cornute. 2. măruntaiele din care se face drobul de miel. Vezi definitia »

ADÂNCITÚRĂ, adâncituri, s. f. Parte adâncită, scobită a unei suprafețe; scufundătură. [Var.: adâncătúră s. f.] – Adânci + suf. -tură. Vezi definitia »

gurdúnă, gurdúne, s.f. (reg.) contrabas. Vezi definitia »