GEOTECTÚRĂ s. f. formă de relief de dimensiuni planetare sau continentale, determinată de procese endogene. (< geo- + germ. Tektur) Vezi definitia »

SPÉȚĂ, spețe, s. f. 1. Specie. 2. Pricină adusă spre rezolvare înaintea unui organ de jurisdicție. ◊ Loc. adv. În speță = în cazul de față, în cazul dat. – Cf. germ. Spezies, fr. espèce. Vezi definitia »

TÁULĂ s. f. Numele mai multor arbuști din familia rozaceelor, cultivați ca plante decorative (Spiraea). [Pr.: ta-u-] – Din pol. tawula. Vezi definitia »

CRONOIZOPLÉTĂ s. f. linie care unește, într-un grafic reprezentând dinamica în timp a unui proces, punctele cu aceeași valoare. (< fr. chronoïsoplète) Vezi definitia »

FIBRINOLÍZĂ s. f. descompunere a fibrinei sub acțiunea enzimelor. (< fr. fibrinolyse) Vezi definitia »