ABSTENȚIONÍSM s.n. Abținere demonstrativă de la exercitarea dreptului de vot, de la îndeplinirea unor obligații cetățenești, profesionale sau politice; doctrină care susține această atitudine. [Pron. -ți-o-. / < fr. abstentionnisme]. Vezi definitia »

INTELECTUALÍSM s.n. 1. Concepție care afirmă capacitatea intelectului, a rațiunii de a cunoaște lumea. V. raționalism. 2. Concepție care susține preeminența inteligenței asupra sentimentelor și voinței. 3. Doctrină care reduce actul moral la cunoașterea binelui, care ar duce la săvârșirea lui. [Cf. fr. intellectualisme]. Vezi definitia »

PESIMÍSM s. n. Atitudine a omului care privește cu neîncredere viața și pe semenii săi și care consideră că toate situațiile au un deznodământ fatal; concepție filozofică, opusă optimismului, potrivit căreia răul, iluzia, suferința predomina în lume și nu pot fi înlăturate, fiindu-i inerente. ♦ Sentiment de tristețe, de amărăciune și de neliniște; stare sufletească de deprimare. – Din fr. pessimisme, germ. Pessimismus. Vezi definitia »

MELODRAMATÍSM s. n. (Rar) Caracter melodramatic. ♦ Exprimare de sentimente care se remarcă prin artificialitate, prin exaltare exagerată. – Melodramat[ic] + suf. -ism. Vezi definitia »

BOSSÍSM s.n. Organizare electorală puternic dezvoltată în Statele Unite ale Americii, potrivit căreia alegătorii se grupează în jurul șefilor (boss) de care sunt forțați să asculte orbește. [< fr. bossisme]. Vezi definitia »