RADIOTELEMETRÍE s. f. determinare a distanței dintre un obiect și un reper prin unde radioelectrice. (< fr. radiotélémétrie) Vezi definitia »

ARMONÍE¹, armonii, s. f. 1. Potrivire desăvârșită a elementelor unui întreg; acord, concordanță. ♦ Bună înțelegere. ♦ Îmbinare melodioasă a mai multor sunete (în muzică sau în poezie). ◊ Armonie imitativă = efect stilistic obținut prin alăturarea unor cuvinte ale căror sunete imită un sunet din natură. 2. Concordanță fonică între sunetele unui acord. ♦ Parte a teoriei muzicii care studiază acordurile în compoziție. – Fr. harmonie (lat. lit. harmonia). Vezi definitia »

CATEXIE s. f. (În psihanaliză) Învestirea unui obiect, persoană, idee sau act cu o semnificație emoțională pozitivă sau negativă, ceea ce în plan comportamental se manifestă ca atracție și, respectiv, ca respingere. Vezi definitia »

NÉSFIE s. f. v. nisfia. Vezi definitia »

ANACLORHIDRÍE s. f. Absență a acidului clorhidric din sucul gastric, întâlnită în unele forme de anemie, în cancerul gastric etc. – Din fr. anachlorhidrie. Vezi definitia »