TEOGÓNIC, -Ă, teogonici, -ce, adj. Care aparține teogoniei, privitor la teogonie. [Pr.: te-o-] – Din fr. théogonique. Vezi definitia »

CIÁNIC, -Ă, ciánici, -e, adj. (Chim.) Care se referă la cian. ◊ Acid cianic, compuși cianici. (cf. fr. cyanique < pref. cyan(o)- + suf. -ique) [def. și et. TLF – folosit în corpul DEX] Vezi definitia »

TITÁNIC, -Ă adj. De titan; extraordinar, uriaș; titanesc, titanian. [Cf. fr. titanique]. Vezi definitia »

CHTÓNIC, -Ă adj. v. htonic. Vezi definitia »

IDIOMÁTIC, -Ă I. adj. caracteristic unui idiom, referitor la un idiom. II. s. f. ansamblul caracteristicilor limbii unui popor. (< fr. idiomatique, /II/ germ. Idiomatik) Vezi definitia »