CECOGRAFÍE s.f. Metodă specială prin care orbii sunt învățați să scrie. [Gen. -iei. / < fr. caecographie]. Vezi definitia »

PARTÍȚIE s.f. (Rar) Diviziune, separare. ♦ (Mat.) Descompunere a unei mulțimi într-o clasă de submulțimi disjuncte două câte două și a căror reuniune formează mulțimea dată. ♦ (În lingvistica matematică) Împărțirea cuvintelor după flexiune, necesară atunci când se tratează partea de vorbire, genul, clasificarea tipologică a limbilor etc. [Gen. -iei. / < fr. partition, cf. lat. partitio – împărțire]. Vezi definitia »

OVALIZÁȚIE s.f. Ovalizare. [Cf. fr. ovalisation]. Vezi definitia »

DACNOMANÍE s. f. Tendință patologică de a mușca. – Din fr. dacnomanie. Vezi definitia »

ISCHIALGÍE, ischialgii, s. f. (Med.) Nevralgie sciatică. [Pr.: -chi-al-] – Din fr. ischialgie. Vezi definitia »