smiorcăneálă, smiorcănéli, s.f. (reg.) 1. zgomot specific produs de cel care se smiorcăie; smiorcăială. 2. plâns înăbușit și întretăiat (alintat și prefăcut), văicăreală, smârceală. Vezi definitia »

GOÁRNĂ, goarne, s. f. Instrument muzical de suflat din alamă, folosit mai ales în armată; trompetă, trâmbiță. – Din rus. gorn. Vezi definitia »

CONTRAETRÁVĂ s.f. (Mar.) Piesă de lemn care se aplică pe fața interioară a etravei la navele de lemn pentru consolidare. [Cf. fr. contre-étrave]. Vezi definitia »

condoroáică, condoroáice, s.f. (reg.) femeie îndrăcită, drăcoaică. Vezi definitia »

BOJDÉUCĂ, bojdeuci, s. f. (Reg.) Casă mică, sărăcăcioasă. [Pr.: -deu-] – Cf. bujdă. Vezi definitia »