Definita cuvantului hipotalamus
HIPOTALÁMUS s.n. (Anat.) Regiune a creierului, corespunzând părții inferioare a diencefalului. [< fr. hypothalamus, cf. gr. hypo – sub, thalamos – camera dinăuntru].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu hipotalamus
ÁNUS, anusuri, s. n. Orificiu terminal al intestinului gros, care comunică cu exteriorul. – Din fr., lat. anus. Vezi definitia »
CÓSINUS, cosinusuri, s. n. (Mat.) Funcție trigonometrică a unui unghi, egală cu sinusul unghiului complementar. – Din fr. cosinus. Vezi definitia »
SUPERPÚS, -Ă, superpuși, -se, adj. (Înv.) Suprapus. – V. superpune. Vezi definitia »
MACAIRÓDUS s.m. Animal carnivor fosil de mărimea unui tigru, cu caninii foarte dezvoltați. [< lat. machairodus, cf. gr. machaira – sabie, odous – dinte]. Vezi definitia »
CUMULOSTRÁTUS s. m. Formație de nori compusă din cumulus și stratus. – Din fr. cumulo-stratus. Vezi definitia »