OVÍN, -Ă I. adj. referitor la oi. II. s. f. pl. subfamilie a rumegătoarelor: oaia. (< fr. ovin, lat. ovinus) Vezi definitia »

LICURÍN, licurini, s. m. Varietate de chefal afumat. [Var.: licorín s. m.] – Et. nec. Vezi definitia »

CAPUȚÍN s. n. v. capuținer. Vezi definitia »

REVOLÍN s.n. Deviere a vântului, a curentului după ce izbește nava. [< fr. revolin]. Vezi definitia »

PALATIN¹, palatini, s. m. Titlu dat, în evul mediu, în Europa, unui mare demnitar care îndeplinea anumite funcții la curte sau la palatul unui rege sau al unui mare senior; principe posesor al unui palatinat; guvernator al unei provincii în Germania sau în Polonia medievală; vicerege în Ungaria medievală; persoană care avea unul dintre aceste titluri. ♦ (Adjectival) Care aparține unui palatin¹ sau unui palatinat, privitor la un palatin¹ sau la un palatinat. – Din lat. palatinus, it. palatino, fr. palatin. Vezi definitia »