ÉRĂ s. f. 1. perioadă istorică marcată de un eveniment deosebit, de la care se începe numărătoarea anilor. ◊ epocă de la care începe o nouă ordine a lucrurilor. 2. (geol.) fiecare dintre marile diviziuni ale istoriei Pământului. (< fr. ére, lat. aera) Vezi definitia »

MACROCLÍMĂ s. f. climat general al unei regiuni; macroclimat. (< germ. Makroklima) Vezi definitia »

TROMBOLÍZĂ s.f. (Med.) Metodă terapeutică de dizolvare a unui trombus. [< fr. thrombolyse, cf. gr. thrombos – cheag, lysis – desfacere]. Vezi definitia »

BIOSECVÉNȚĂ s. f. secvență de soluri asemănătoare care diferă între ele prin felul și numărul organismelor. (< fr. bioséquence) Vezi definitia »

poticálă (-ắli), s. f. – Obstacol, piedică, neajuns. Sl. potykalo. Sec. XVII, înv. – Der. poticăli, vb. (a abate; a înșela, a păcăli). Cf. poticni, potricală. Vezi definitia »