CVARTÍR, cvartiruri, s. n. Locuință temporară a unui grup de oameni în trecere pe undeva; p. ext. locul unde cineva își așază locuința. ♦ (Reg.) Locuință cu caracter provizoriu (într-o familie străină); gazdă. – Din rus. kvartira. Vezi definitia »

IR, iruri, s. n. (Pop.) Alifie pe care o prepară femeile la țară din diferite grăsimi, plante etc. – Din magh. ir. Vezi definitia »

LEVOGÍR, -Ă, levogiri, -e, adj. (Despre unele substanțe optice) Care deviază planul de polarizare a luminii spre stânga (în raport cu observatorul care privește lumina din față). – Din fr. lévogyre. Vezi definitia »

NADÍR s.n. Punct de pe bolta cerească diametral opus zenitului, situat la intersecția verticalei unui punct de observație cu suprafața bolții cerești din emisfera opusă. [< fr. nadir, cf. ar. nadir – opus]. Vezi definitia »

TRIUMVÍR, triumviri, s. m. (În Roma antică) Fiecare dintre cei trei membri ai triumviratului. [Pr.: tri-um-] – Din lat., fr. triumvir. Vezi definitia »