Definita cuvantului acarcare
ACARCARE pron. nehot. (Ban., Criș, Trans. SV) Oricine, oricare. Să te va opăci ochiul tău, au mîna ta, au piciorul tău, sau acarcarea din mădularele tale, tu să le lapezi de la tine. C 1692, 505r. Akarkare. Quicunque. Quivis. AC, 327; cf. PSALTIRE SEC. XVII, apud TEW.
Etimologie: acar + care.
Vezi și acar, acarce.
Sursa: DLRLV
Sursa: DLRLV
Cuvinte ce rimeaza cu acarcare
ISTERIZÁRE s. f. v. isteriza. [MDN] Vezi definitia »
OFTIGÍRE, oftigiri, s. f. v. OFTIGI. – [DLRM] Vezi definitia »
MEȘTEȘUGÍRE, meșteșugiri, s. f. 1. (Rar; mai ales fam.) Acțiunea de a meșteșugi și rezultatul ei. ♦ Talent, pricepere, îndemânare. ♦ Uneltire, șiretlic, vicleșug. 2. (Înv. și pop.; concr.) Meșteșug (II 2). – V. meșteșugi. Vezi definitia »
CIANURÁRE s.f. 1. Procedeu industrial de extragere a metalelor nobile din minereurile sărace cu soluții alcaline de cianură de sodiu. 2. V. cianizare. [< cianura]. Vezi definitia »
MEREMETISÍRE, meremetisiri, s. f. (Înv. și reg.) Acțiunea de a meremetisi și rezultatul ei; reparare, refacere, restaurare; meremetiseală. ♦ Corvoadă, clacă. – V. meremetisi. Vezi definitia »