REDÚCERE, reduceri, s. f. 1. Acțiunea de a reduce și rezultalul ei. ♦ Micșorare, scădere, diminuare. 2. (Med.) Metodă ortopedică prin care oasele luxate sau fracturate sunt puse la loc; reducție. 3. Operație logică care constă în probarea validității modurilor silogistice, pornind de la considerentul că numai modurile primei figuri silogistice sunt valide, urmând ca validitalea celorlalte moduri să fie probată. ◊ Reducere la absurd = demonstrare a adevărului unei teze prin arătarea faptului că teza contrară este falsă. – V. reduce. Vezi definitia »

MOCHETÁRE, mochetări, s. f. Acțiunea de a mocheta. – V. mocheta. Vezi definitia »

DENICOTINIZÁRE s.f. Acțiunea de a denicotiniza și rezultatul ei. [< denicotiniza]. Vezi definitia »

CONĂCÍRE, conăciri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a conăci; popas. ♦ Găzduire, adăpostire. – V. conăci. Vezi definitia »

BRONZÁRE (‹ bronza) s. f. 1. Procedeu de acoperire a unui obiect cu un strat subțire de bronz pentru a-l proteja contra coroziunii sau a-i da un aspect plăcut. ♦ Operație de acoperire a unei tipărituri proaspăt executate cu un strat de bronz, pentru a da literelor aspectul metalic și lucios al bronzului sau aurului. 2. Reflex metalic realizat pe suprafața pieilor tăbăcite, prin vopsire cu anumiți coloranți bazici. Vezi definitia »