DEDÚCȚIE, deducții, s. f. Consecință, concluzie a unui raționament. ◊ Prin deducție = procedeu prin care se ajunge la o concluzie. [Var.: deducțiúne s. f.] – Din fr. déduction, lat. deductio, -onis. Vezi definitia »

OPINCĂRÍE, opincării, s. f. (Rar) Atelier sau magazin în care se confecționează sau se vând opinci. – Opincă + suf. -ărie. Vezi definitia »

CONTEMPLÁȚIE s.f. Atitudine de contemplare; stare de reverie; meditație; meditație profundă și îndelungată. [Gen. -iei, var. contemplațiune s.f. / cf. fr. contemplation, it. contemplazione, lat. contemplatio]. Vezi definitia »

scălâmbáie, scălâmbắi, s.f. (reg.) scălâmbăitură, strâmbătură, schimonoseală (cu membrele inferioare). Vezi definitia »

SPELEOSTOMÍE s. f. deschidere operatorie a unei caverne pulmonare tuberculoase. (< fr. spéléostomie) Vezi definitia »