ANAGÓGIC, -Ă, anagogici, -ce, adj. Care ține de anagogie. – Din fr. anagogique. Vezi definitia »

MIASMÁTIC, -Ă, miasmatici, -ce, adj. Care conține sau produce miasme; puturos, pestilențial. [Pr.: mi-as-] – Din fr. miasmatique. Vezi definitia »

GENÉRIC, -Ă I adj. care aparține unui gen, unei categorii. ◊ care cuprinde cazurile asemănătoare. II. s. n. parte a unui film sau a unei emisiuni de televiziune care prezintă numele actorilor și ale realizatorilor. (< fr. générique) Vezi definitia »

SINCATEGOREMÁTIC, -Ă adj. 1. (log.; despre cuvinte, simboluri) care nu are semnificație luat izolat, putând însă apărea ca parte constituantă într-o expresie cu semnificație. 2. (fil.; despre infinit) care conține elemente reale, actualizate, a căror mulțime este inepuizabilă, dar care nu constituie întregul prin adiția lor. (< fr. syncatégorématique) Vezi definitia »

BIOCIBERNÉTIC, -Ă, biocibernetici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Domeniu interdisciplinar fundamentat pe transferul de principii teoretice și metodologice între cibernetică și biologie. 2. Adj. De biocibernetică (1). [Pr.: bi-o-] – Din fr. biocybernétique. Vezi definitia »