SCURTCIRCUÍT, scurtcircuite, s. n. 1. Legătură electrică între două puncte ale unei rețele sau instalații, având o rezistență foarte mică. 2. Fenomen fizic care constă în întreruperea accidentală a curentului electric într-o rețea sau o instalație prin stabilirea unui scurtcircuit (1). – Scurt + circuit (după fr. court-circuit). Vezi definitia »

PRIPĂȘÍT¹ s. n. Faptul de a se pripăși. – V. pripăși. Vezi definitia »

NEBÂNTUÍT, -Ă, nebântuiți, -te, adj. (Înv. și reg.) Liniștit, netulburat; nevătămat, teafăr, întreg. – Ne- + bântuit. Vezi definitia »

înfoltít, înfoltítă, adj. (reg.; despre animale) cu burta mare. Vezi definitia »

NITRONATRÍT s. m. azotat de sodiu natural, component principal al salpetrului de Chile. (< fr. nitronatrite) Vezi definitia »